marți, 23 noiembrie 2010

Activitati Bethany - prima parte

Nu de putine ori aruncam o privire pe blog si ma puneam in pielea celor care faceau acelasi lucru... Nu am avut nici o postare in care sa specific sau enumar activitatile actuale ale Fundatiei Bethany, dar...o voi face in cele ce urmeaza.

Vreau doar sa le enumar si eventual, cu ajutorul cititorilor, sa le si categorisesc.
Momentan prima si principala activitate care implica lucrul direct cu beneficiarii, adica cu copiii sunt activitatile saptamanale desfasurate in cadrul spitalului de copii "Sf Maria", in fiecare marti si joi .....in perioada 1 iulie 2010 - 30 iunie 2011.
Aici, in cea mai mare parte a lor (a activitatilor), misiunea este simpla: sa aducem un zambet pe fetele celor mici, sa ii facem sa se simta bine, inclusi in societatea in care, probabil nu au avut ocazia sa intre, avand in vedere mediile sociale din care provin. Interactiunea cu voluntarii care, zic eu, au deja o experienta de viata si o alta viziune cu privire la ceea ce semnifica ea si asta pentru ca fiecare mediu social include povestea si istoria lui...




"A hospital full of opportunities" - asa se numeste proiectul. Un spital plin de oportunitati... Oportunitatea lor, sansa lor este sa fie in doua locuri deodata:
- primul, mediul medical roman, plin de lipsuri si posibilitati de "tratare" altfel decat cea fizica, pentru ca...in momentul in care suferi, fizic, ai nevoie de sustinere sau o tarie emotionala, ai nevoie de ceva care sa te faca sa ridici capul, din cand in cand si sa privesti cu optimism inainte. Nu spun ca odata cu noi a inceput lumea, dar o astfel de actiune saptamanala are menirea si de ce nu, are puterea de a-ti insufla starea de care ai nevoie. Poate uneori este vorba de plictiseala, sau lipsa unei companii deschise...
- al doilea, mediul social. Nu suntem in masura sa punem la dispozitie cele mai sofisticate materii prime sau obiecte sub forma de daruri, care sa ii imbuneze, ci..le oferim ocazia de a petrece o perioada a timpul in compania unor omuleti carora le pasa si vor sa fie alaturi de oameni. Faptul ca unii sunt studenti, masteranzi sau absolventi de stidii superioare, le poate oferi o alta perspectiva asupra lucrurilor, prin simplul fapt ca au un bagaj de cunostinte, inaccesibil lor, pana in acel moment.



Jocurile care se fac, desenele, convorbirile... pur si simplu interactiunea, socializarea cu voluntarii, ii fac pe copii sa se auto-oblige in a cunoaste noutatea, diveristate si caile de relationare, comunicare, cai pe care poate nu au avut posibilitatea sa le descopere.

Invatarea prin invatare este diferita de invatarea prin joaca si mult mai eficienta. Jocul sta la baza dezvoltarii umane, dar cine sa inteleaga asta? Jocul iti da posibilitatea de a te face cunoscut inconstient, te face sa te simti liber si deschis la provocari; jocul este puntea catre cunoasterea necunoscutului! Oare cati dintre noi mai suntem capabili sa ne jucam? Eu recunosc ca uneori mi-e greu sa ma joc si chiar consider, unele "interventii", stupide si copilaresti si asta pentru ca nu sunt suficient de deschis pentru a ma acceepta si dezvolta prin joc (dar fac eforturi :P ).

joi, 21 octombrie 2010

Inima de copil...

Trecem adesea prin viata, gandindu-ne la uitare, in timp ce uitam sa ne mai gandim la ceea ce conteaza. Este greu de spus ce conteaza, pentru tine, pentru el, pentru ea, pentru....ei toti, dar ceea ce conteaza pentru "persoana MEA" este inimaginabil, din perspectiva realitatii fiecaruia dintre noi!

Fiecare suflu, fiecare miscare, fiecare privire aruncata in zarea albastra, fiecare gand colorat, fiecare zambet mai mult sau mai putin real, toate acestea aduc o alta realitate decat cea pe care o stim, pentru ca fiecare dintre noi suntem unici, prin ceea ce suntem, prin ceea ce am invatat sa fim, dar mai ales prin ceea ce ne dorim a fi!



Copilul rade: intelepciunea si iubirea mea este jocul;

Tanarul canta: Jocul si intelepciunea mea e iubirea:

Batranul tace: iubirea si jocul meu e intelepciunea!


Mi-am adus aminte, ca undeva, pe peretii liceului unde am invatat, stateau prafuite aceste cuvinte, cuvinte care...mi-au ramas in suflet si m-au facut sa ma intreb daca intrebarile isi au rostul, cuvinte care m-au facut sa ma deschid atat cat trebuie, atunci cand trebuie, in fata persoanei care trebuie. Totusi, nu pot sa nu ma re-re-re-intreb: de ce incetam a mai exista sa fim copii? Nu ca am face-o subit si pentru totdeauna, dar exista in noi teama de a fi ceea ce suntem, prin natura umana:
- ganditori, pentru ca orice actiunea a noastra are la baza o constructie, cu inceput, miez si finalitate;
- producatori de pleceri (pentru noi insine, evident): muzica, dansul, teatrul, sportul sunt "extracte" ale miscarii cognitive, miscari ce au la baza dorinta de a fi, de a exista si de a da sens vietii;

De cele mai multe ori ne refuzam jocul, pentru ca este prea "copilaresc", neserios, deplasat, iar cum am auzit la unii, este imatur! Total gresit!!! Nu este imatur sa te joci, ci sa iti renegi fiinta, nu este imatur sa glumesti, ci sa fii inchistat, iar seriozitatea/maturitatea ar trebui sa existe in tot ceea ce faci, nu sa defineasca ceea ce esti! Jocul este o poarta catre o alta dimensiune ce se inchide si se pierde odata cu trecerea timpul, o poarta care...se micsoreaza, dar nu dispare niciodata! Iubirea este un joc al tanarului, un joc ce creeaza magnitudinea legilor atractiei, este un joc ce stimuleaza intelectul si sa un alt sens simturilor, care pana sa apara ea, nu au fost decat niste mici cochilii marginite de necunoscut si ireal.



Iubirea nu ar trebui sa fie o etapa deplorabila, care din motive necunoscute multora, nu este decat un pas spre neincredere si nestiinta, ci ar trebui sa fie un strop catre deschidere, cunoastere, acceptare(a ta ca persoana,dar si a celor din jur ca...suflete, creatii care sunt la fel ca tine), daruire, altruism, recunostinta! Iubirea este singurul "joc" care ne tine in viata, iar viata este jocul ce functioneaza pe baza de iubire!!!

De ce uitam sa mai fim copii? De ce ignoram acest aspect? Copiii stiu cel mai bine sa se joace, iar pe masura ce timpul trece, jocul devine un aliat stupid pe drumul pe care trebuie sa il parcurgem. Jocul, iubirea si intelepciunea exista in toate etapele de varsta, pe care le parcurgem, exista...dar in diferite masuri, cu proportii diferite, specifice "gradului" de viata, pe care il "primim".
Daca stau bine si imi reamintesc ceea ce a fost si compar cu ceea ce am devenit, imi dau seama ca jocul s-a schimbat, iubirea are o alta dimensiune, iar intelepciunea a prins si ea contur! Nimic nu mai este ce a fost si nici nu va mai fi vreodata, ceea ce...a fost candva si asta ptr ca...grija zilei de maine isi pune amprenta si ne rascoleste simplitatea...

Totusi, de ce uitam sa ne bucuram, dar de triste nici nu se aduce vorba sa uitam? De ce uitam sa simtim ceva placut, pentru cineva, dar de urat si de a fi egoisti nici nu se pune problema sa ne debarasam? De ce preferam sa fim si sa existam doar pentru noi si...sa dam nepasarii si nestiintei pe cei care ne fac (sau care doresc sa ne faca)sa fim oameni intre oameni?
Un copil nu stie sa urasca din proprie initiativa, nu stie sa fie egoist, nu stie sa planga de durere launtrica, nu stie sa dezbine, nu stie sa existe doar pentru el si asta pentru ca inocenta il face sa fie naiv, necunoscator, ne-experimentat in ale trairii centriste!

Un copil iubeste curat, daruieste din inima, este sincer, zambeste cu naturalete!



Eu, pentru mine...

Din cerintele celeste, se strecoara cate-un vis,
Din dorintele pierdute se naste un paradis...
Toate chipurile sterse, isi dau viata reciproc
Si din toate acele patimi, doar luminile se-ntorc!
Totul este-un strop de raza, un suras ametitor,
Toate clipele trecute, se intorc rescrise-n zbor...

Am uitat ce-am fost odata, am uitat sa scriu iubirea,
Nimeni nu m-a invatat ca poate, drumul catre fericire
Este undeva alaturi, in sufletu-mi intortocheat,
Iar stiintele adverse m-au facut de l-am uitat...
Nimeni nu ma poate face, sa incerc sa redvin
O natura fara umbra, un cautator meschin!

Zambetul imi este-alaturi, ma-nconjoara si traieste,
Sufletul imi este raza, ce tot timpul reuseste
Sa ma faca sa-nteleg ca traiesc doar cat exist
Iar nimic nu e mai jalnic, decat sa decad, iar trist!
Eu zambesc pentru ca pot si iubesc, doar e permis...
De ce m-ar face altul sa plutesc spre interzis?

vineri, 1 octombrie 2010

"Fiecare parc are povestea lui"

Eveniment

Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany şi Primăria Iaşi au plăcerea de a vă invita sâmbătă, 2 octombrie, de la ora 13.00, la inaugurarea oficială a parcului din strada Ciurchi (cartierul Tătăraşi), care va fi reamenajat sâmbătă cu ajutorul comunităţii locale.

Reamenajarea parcului a fost finanţată integral prin programul Fiecare parc are povestea lui! desfăşurat de compania de credite de consum Provident Financial România cu sprijinul autorităţilor locale în mai multe oraşe din ţară. Pe lângă finanţarea proiectului, Provident se va implica activ şi în implementarea lui printr-o echipă formată din peste 40 voluntari, atât angajaţi, cât şi agenţi.

Proiectul care a beneficiat de finanţare a fost ales în urma unui vot public la care au participat peste 3.500 de ieşeni. În concurs au fost înscrise trei parcuri, identificate cu ajutorul Primăriei Iaşi. Pentru mai multe informaţii despre acest program şi parcurile înscrise în concurs vă rugăm să vizitaţi http://www.bethany.ro/parc.html.

Vă aşteptăm să fiţi alături de noi la predarea oficială a parcului către comunitatea ieşeană!

luni, 27 septembrie 2010

timpul...

Ramanad in urma cu postarile evenimentelor, mi-am dat seama ca timpul este o umbra relativa a necunoscutului, iar toate cele, care se preling in viata noastra, trec taras pe langa noi. Timpul este, de cele mai multe ori, folosit drept scuza, in toate actiunile in care trebuia sa intram, dar...nu am avut indeajuns de multa dorinta pentru a o face!



De fiecare data cand cineva spune ca are vrea sa faca multe si nenumarate, ca vrea sa mute muntii din loc, sau sa puna o perdea soarelui, ca acesta sa nu-si depaseasca atributiile, dar nu poate pentru ca...nu are timp. Oare asa sa fie? Unii au timp mai mult, altii au timp mai putin, dar defapt, cu totii avem acelasi timp! Nu este timpul de vina, pentru toate nereusitele noastre, ci proasta organizare a acestuia, multitudinea de activitati in care suntem implicati ne face sa exclamam ca "nu avem timp!" Dar daca stam bine si meditam putin la acest lucru: ce este atat de important, pentru care merita sa ne luptam? Ce primeaza pentru noi? Avem scoala, avem servici,avem o iubita, un iubit, avem familie, avem activitati extracuriculare, dar nu ne ajung acestea (in mintea noastra), asa ca mai cautam ceva, iar dupa o bucata de timp, ne plangem ca acesta ne lipseste...si tocmai de aceea nu vedem lucurile simple de langa noi, care ne fac sa ne simtim cu adevarat impliniti!

Facem un liceu, o facultate, alese de parinti, unii chiar se si angajeaza, fie la o institutie, in care parintii "cunosc" pe cineva sus pus sau se angajeaza chiar la firma parintilor... Dupa o vreme, saracu isi da seama ca tot ceea ce a facut in viata, pana in acest moment, a fost simplul fapt ca nu a reusit sa fie el insusi, ci a fost un sclav al propriei incompetente! Abia atunci omuletul isi da seama ca...nu a facut decat sa treaca ca gasca prin apa si trecand acea apa, nu a ajuns nicaieri... Este trist.

Ce bine ar fi daca timpul nu ar fi fost atat de important. Ce bine ar fi fost ca noi toti sa reusim sa ne deslusim existenta printro pocnitura de deget. De ce sa ne mai complicam sa cautam aceasta scuza, ca nu avem timp? De ce sa nu incercam ca sa nu fim noi sclavul timpului, ci sa fie invers, timpul sa fie scalvul nostru! La un moment dat, se va sfarsi totul, dar...vom avea satisfactia ca timpul nu a trecut fara rost si ca toate cele care s-au intamplat au fost pentru ca...asa ne-am dorit! Am putea sa inghetam timpul in loc, dar...oare asta este ceea ce ne dorim cu adevarat?



Ma uit in jur si vad atatia oameni care fac lucruri pe care nu si-ar dori sa le faca, dar totusi le fac, ma uitam si la rude, la unele, care...de mici au fost setati pe munci fara satisfactii, iar acum, la apusul zilelor ajung sa regrete ca nu au fost in stare sa fie proprii lor stapani, atunci cand trebuia si sa faca ce au simtit, dar nu au avut curaj. E greu sa nu fii tu insuti, e greu sa iti macini zilele sub povara nesimtirii si a neputintei inchipuite, e greu sa nu fii in stare sa iei taurul de coarne, atunci cand este cazul, dar mai greu este sa ajungi la o varsta inaintata si sa iti dai seama ca marea majoritatea a lucrurilor pe care le-ai facut, au fost...pentru ca asa au vrut altii si nu tu!



Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa fii tu insuti, fa-ti timp sa dai un sens vietii tale, fa-ti timp sa te intelegi si sa ii intelegi pe cei din jur, fa-ti timp sa ajuti si sa te ajuti...
FA-TI TIMP SA TRAIESTI FARA REGRETE!!!

marți, 24 august 2010

Lumea din spatele usilor de otel

Odata inceput proiectul din cadrul Penitenciarului de Maxima Siguranta, Iasi, a inceput si o noua era in sfera activitatilor bethaniste, prin prisma faptului ca aceasta interventie, este prima de acest fel, pentru noi. Pana acum am lucrat cu copii, cu familii defavorizate, chiar si cu batrani, dar niciodata nu am lucrat cu detinutii!

La prima interactiune cu gandul ca...vom patrunde intrun alt mediu, decat cel obisnuit, vom da ochii cu oameni care au facut niste prostii atat de mari, astfel incat singura cale era sa ajunga...la "racoare", ne-a facut sa simtim ceva aparte, ne-a facut sa ne simtim oarecum nelinistiti si in nesiguranta. Pe mine personal m-a facut sa ma gandesc la tot ce e mai rau, la ce mi s-ar putea intampla, ma gandeam la faptul ca acei omuleti ar fi foarte diferiti de noi, devreme ce au ajuns unde au ajuns, ca ar fi...asa cum ii vedeam in filme, adica agresivi, fara respect si fara scrupule!

Prima zi:
Cei trei muschetari, reprezentanti ai Fundatiei Bethany, in persoana mea si a doua colege de proiect, ne-am prezentat la portile imense si albastre ale Penitenciarului si asteptam nerabdatori prima interactiune cu cei din spatele acestor porti...imense si albastre. Sunam sarguinciosi la portile inchisorii si dupa cateva minute de asteptare, se aude o voce groasa si apasata care spune: "Intrati!" Noi neavand ce face, ne supunem indicatiei acelei voci si...trecem primul prag, din cele 3 pe care aveam sa le urmam de fiecare data.

Acesta este...primul contact cu teritoriul celor privati de libertate! La prima vedere este afisat precum o portiune imensa de cladiri normale, precum cele din viata de zi cu zi, dar...in acele spatii de locuit traiesc cei care nu s-au impacat cu statutul de om liber. Ajungem la ultima poarta, care ne face introducerea cu taramul atat de greu accesat si totusi, foarte simplu, daca ai un scop bine stabilit. Inainte de a trece si de aceasta ultima bariera, vine un gardian si ma ia la pipait, de sus pana jos si ma tot intreaba daca nu am telefoane, stick-uti, cartele, apoi arunca o privire sfidatoare, catre toti cei care urmeaza sa paseasca pragul inchisorii.

In cele din urma, ajungem si in sala unde...timp de cateva luni aveam sa tinem cursurile cu cei 45 de omuleti, selectati initial. Sala este mica, cam 5/15 si inalta de vreo 5 m, cu un gemulet cocotat undeva in inaltul tavanuilui. Este neaerisita, prafuita cu un miros specific unui spatiu inchis si frecventat rar. Pe mijloc este o masa, cu 15-20 de scaune in jurul ei, pe un perete este asezata o biblioteca, in care sunt cateva brosuri informative, despre..."elementele" de sanatate, despre protectia impotriva HIV, despre..libertate, iar pe peretele din fundul salii este afisat un regulament de ordine interioara, pe o coala-ciocan!

Eram in asteptarea nazdravanilor nostri.
Venise si timpul sa ii intalnim. Fiecare se aseaza pe un scaun, cat mai departe de noi, iar din cand in cand aruncau cate o privire plina de neincredere si o oarecare suspiciune problematica, privind existenta relativa a unui demers aparent schismatic, venit din partea noastra! Timiditatea lor ascunsa, din privirile lor era precum un vanator, ce se ascundea, asteptand prada sa ii sara in capcana... Noi eram uimiti ca se comportau astfel, dar persoana de contact, din interiorul penitenciarului ne spunea ca ar trebui sa stam linistiti, pentru ca asa sunt ei la inceput, dar pe urma...isi vor da arama pe fata si...cam asa a fost! Noi eram vizitatori, iar ei erau in casuta lor, asa ca aveau toate motivele sa se comporte "ca acasa".

Incet-incet, timpul trecea, cursurile se perindau unul dupa altul, in nebuloasa lunilor, iar odata cu trecerea timpului, fiecare, dintre cei prezenti, era dornic de a-si spune poveste si de a-si "declara" nevinovatia..., incercand sa-si povesteasca propriul adevar. In privirile unora se citea dorinta de compasiune, dorinta de a fi bagati in seama si milogiti, iar in privirile altora citeam confuzie, regret si de ce nu..., lacrimi! E drept, odata ce o persoana a ajuns in spatele gratiilor, indiferent de motiv, suntem "configurati" sa ii judecam, sa ii condamnam si sa le punem o eticheta, pentru ca acei oameni sunt paria societatii, sunt nelegiuitii demni de privare de orice compasiune si...isi merita pedeapsa ce le-a fost data, dar pierdem din vedere faptul ca oricare dintre noi am putea ajunge acolo, printro clipa de neatentie, dintrun acces de furie sau chiar daca facem ceva, premeditat, nu ii acordam importanta cuvenita, spunand ca..."nu voi fi prins si oricum, ceea ce fac nu este atat de grav"!

Cei de acolo sunt ca si noi, doar ca au avut mai putin noroc si mai putina inspiratie! Poate ca isi merita soarta, dar...odata ajunsi acolo, de ce sa ii mai incunuam si noi cu acuze, cu comportamente discriminatorii si sa le punem eticheta de "scursura a societatii"? S-a intamplat sa faca ceva neacceptat de unanimitate si si-au primit pedeapsa! In anii de detentie vor reusi sa inteleaga ca a fost o greseala si ca ar fi bine sa fi invatat ceva din tot ceea ce s-a petrecut in viata lor.

Problema e ca, majoritatea ajunsi acolo, vor deveni mai rai decat in faza initiala si asta datorita comportamenului celor care "au grija" de ei, datorita "educatiei" care li se ofera si e normal ca "legea vechiului testament" sa fie aplicata: ochi pentru ochi si dinte pentru dinte! Educatia se face cu vorba buna, nu cu batul.. Dar cine sa tina cont si de asta?

luni, 16 august 2010

This is us! :)

Voiam sa incep prin a prezenta, pe larg, ceea ce facem noi aici, cine suntem, cu cine lucram si de ce lucram... Ar fi o prezentare cam laborioasa, asa ca voi incerca sa ma sustrag cu delicatete, fermecelor cuvintelor fara rost.

Fundatia Bethany este o organizatie ca oricare alta. Este o...institutie, o organizatie non-profit, care face, totusi, un profit, in randul aprecierilor beneficiarilor nostri: a cules aprecieri si recunostinta, incredere, valoare, respect, prin tot ceea ce facem! Dar, cum spuneam, este o organizatie ca oricare alta, pentru ca scopul nostru comun este de a reabilita trasaturile socio-umane si configuratia artistica a omului de rand.

De ani buni, avem o sectiune speciala, dedicata unor omuleti, la fel de speciali, care isi planifica dragostea, daruirea si...timpul, tocmai in scopul de a nu face uitata latura umana: voluntarii!

Ce este un voluntar?
Voluntarul este o persoana (binenteles), care urmareste sa isi ofere serviciile, in mod gratuit, cu scopul de a fi de folos umanitatii, prin interventii in randul populatiei defavorizate, a mediului, a culturii si artei, etc. Voluntarul face ceea ce face, din pura placere (la inceput, ca apoi se simte obligat, intrun fel sau altul), fara a primi ceva in schimb! Interesant, nu? Unde mai gasesti asa oameni, i ziua de azi? Si uite, ca totusi exista.

In marea lor majoritate, voluntarii cauta organizatiile din diferite motive:
- fie au nevoie de apreciere, din partea oamenilor,
- fie vor sa faca ceva bun si folositor, pentru a-si recastiga sau intari aprecierea personala,
- fie au timp liber si hotarasc ca cel mai bine ar fi este sa il daruiasca si sa il foloseasca, constructiv,
- fie au nevoie de adeverinte de practica, pentru facultate sau "cica ar da bine la CV";
- fie simt ca menirea lor, in aceasta lume, este de a-si modela existenta dupa un tipar creationist, de ordin celest;
- fie vor sa cunoasca oameni, din toate paturile sociale si sa isi faca noi prieteni;
- fie sa capete experiente in varii domenii de activitate.

Vad zilnic voluntari implicati in activitatile de voluntariat si citesc pe chipul lor o nerabdare, o dorinta de implicare, motivatie si multumire sufleteasca! Trebuie sa recunosc ca am vazut si voluntari, pentru care, voluntariatul, era un chin astronomic si asta numai pentru ca era obligati de a face un lucru sau altul. Obligati fiind de catre adeverinta aia de practica sau CV-ul care da bine, in fata angajatorilor! Mai multe nu spun, ptr ca nu vreau sa intru in polemici... E ca si cum ai manca ceva ce stii ca nu iti face placere, dar o faci pentru ca urmaresti ceva anume (mananci ptr ca nu vrei sa apri mofturos sau ptr ca te obliga mami si tati, ca de nu...nu mai primesti banuti sau masinute).

Placerea de a lucra cu astfel de oameni, pentru mine, personal, este...infinita si asta tocmai datorita faptului ca ei fac acest lucru din...PLACERE! Tin minte cand eram si eu ca ei... Neavand ce face acasa, nelucrand sau plictisindu-ma la facultate ori in fata calculatorului, dadeam fuguta pe la Bethany sa vad ce se mai intampla si daca rezistau fara mine. :D Aveam o pasiune de a ma sti acolo, facand ceva, pentru cineva! Simteam o satisfactie launtrica imensa! Am avut perioade in care eram trist, din varii motive, iar alinarea mi-o gaseam in...activitatile de voluntariat. Nu as gresi daca as afirma ca Bethany, penru mine, era a doua casa (sa nu se inteleaga ca as fi dormit la sediul fundatiei.. :P ). Oamenii aceia cu care lucram ii vedeam altfel decat pe restul; erau oameni speciali ptr ca faceau lcururi deosebite, iar visul meu este de a-mi infiinta o astfel de organizatie, pentru a oferi ceva, celor care au nevoie! Cum sa nu te simti multumit dupa ce ai ajutat pe cineva? Nu prea ai cum sa nu simti asta...

Desi Fundatia Bethany ofera servicii de asistenta sociala, consilieri psihologice, instruiri si altele, consider ca voluntarii au un mare aport in bunul mers al unei organizatii care se respecta! Practic, voluntarul este sufletul organizatiei, asa cum "Copiii sunt sufletul familiei!" - motto-ul nostru.

luni, 2 august 2010

Vocea voluntarului


1.Descrie-te in cateva cuvinte.

Numele meu este Ivona Curca am 17 ani si sunt eleva in clasa a 11° la Colegiul National din Iasi.Fiind in zodia Berbec pot spune ca ma reprezinta cam toate caracteristicile acestei zodii.Sunt o fire energica si independenta dar totodata cu capul pe umeri. Încapatânata si intreprinzatoare, imi urmez propriul drum; chiar daca acesta se dovedeste a fi îndaratnic. Sunt plina de entuziasm pentru tot ce e nou, plina de idei si imi place sa iau initiativa trecand imediat la actiune.Sunt o persoana careia nu-i plac ocolisurile si ambiguitatile.Recunosc ca vreau si imi place sa conduc mereu.. Decid fara drept de apel iar multi spun ca sunt prea rationala. Vreau sa ma impun prin propriile fapte si consider ca acestea trebuie sa fie recunoscute de ceilalti, de aceea, uneori, par o aroganta si o intoleranta. Imi place sa traiesc sub presiune, cu pasiune,si iau viata ca pe o aventura ca si cand ar trai mereu ultima zi.Sunt impulsiva si orgolioasa din fire,obisnuita sa imi rezolv probleme singura,pastrandu-le pentru mine,”in mine”,fugind de ideea de a fi compatimita.Iubesc natura,inocenta copiilor,muzica si dansul desigur( a doua “viata” a mea). Vreau sa cred ca inteleg oamenii si ca ii pot face sa inteleaga, adorm privind luna plina, iubesc zgomotul si agitatia, visez mereu altceva si cred in ce simt.


2. De cand esti voluntar in cadrul Fundatiei Bethany?

Sunt destul de noua ca voluntara,fiind membru din luna iunie a acestui an.


3. Ce te-a determinat sa te inscrii ca voluntar?

De ceva vreme am vrut sa ma implic in voluntariat,dar din cauza timpului nu am reusit sa fac asta,impartita fiind intre scoala si sala de antrenament,competitii,cantonamente etc.Dar anul acesta,datorita si unor motive personale, am simtit ca trebuie sa fac ceva,sa ajut,sa imi regasesc linistea sufleteasca prin lucrul cu cei aflati in momente dificile,oameni defavorizati.De asemenea vad implicarea mea in voluntariat ca o dezvoltare personala si de ce nu,pe viitor,profesionala.


4. Ce reprezinta voluntariatul pentru tine?

Pentru mine voluntariatul reprezinta o modalitate de socializare,de intelegere a oamenilor cat si a lucrurilor pe care nu mi le puteam explica din carti sau din spusele altora.Mai pe scurt,o usa deschisa spre ceea ce inseamna a fii OM.


5. Care au fost activitatile in care te-ai implicat?

Pana in momentul de fata m-am implicat in diferite proiecte cum ar fi cel in parteneriat cu centrul medical ICAR,fundatia Hecuba,Penitenciarul Iasi.Ca si activitati pot preciza cele de socializare cu beneficiarii,Clubul Copiilor,Clubul Voluntarilor,Forum etc.




6. In ce activitati ti-ai dori sa te implici?

In activitatile care presupun socializarea cu copiii in special,dar si cu batranii.Defapt sunt deschisa catre orice fel de activitate,atat timp cat aceasta simt eu ca ma dezvolta ca persoana,ma invata ceva si in urma careia pot spune “Sunt multumita de ceea ce am realizat.”


7. Cum ai descrie relatia ta cu membrii Bethany?

Cu membrii Bethany am o relatie frumoasa de prietenie,desi nu pot sa spun ca ne cunoastem de foarte mult timp.In schimb,pot spune ca ma simt integrata in grup si mai ales in cel de voluntari pe care il consider o noua familie.


8. Crezi ca voluntarii dispun de beneficii de pe urma voluntariatului?


Beneficii sunt cu siguranta.Crearea unor noi prieteni,legaturi,dezvoltarea ta ca persoana,maturizarea si pregatirea proprie pentru viata.


9. Ce inseamna voluntariatul pentru romani? Cum crezi ca este vazut in Romania?

Din pacate,in Romania majoritatea oamenilor inteleg gresit notiunea de voluntariat.Multi o fac pentru ca sunt “obligati” de facultate/liceu contrazicand astfel adevaratul sens al voluntariatul-actiune benevola.Sper ca in timp,lumea va realiza ca doar facand un bine cuiva,acest bine se poate intoarce si ca doar daca luptam pentru alti,ajutam pe cei aflati in nevoie,ne vom putea numi cu adevarat oameni.


10. Pe cine ti-ai dori sa vezi implicandu-se in activitati de voluntariat?

Pe toti romanii!!!!Nu doar pe cineva anume...ci cat mai multa lume dispusa sa ajute.


11. Descrie in cateva cuvinte echipa Bethany.

Beneficent,Expert-exemplary,Trustworthy,Helpful,Active,Notorious,Yearly


12. Cuvant de incheiere.

Bravo celor care au ales sa se implice in acte de voluntariat si sper ca, impreuna sa reusim sa aducem zambete pe chipurile oamenilor.

miercuri, 21 iulie 2010

Viata de zi cu zi in organizatie - activitati...

Observam ca in ultima vreme, acest minunat blog al voluntarilor a ramas nescris. Lucrul acesta nu s-a intamplat din motiv ca nu as fi avut ce spune, ci doar din lipsa timpului si poate (si din lipsa de inspiratie, al asezarii cuvintelor in ordine ideatica)! :D


Incep cu cele cateva activitati pe care le desfasuram in momentul de fata:

1. Activitati recreative si de socializare cu copiii de la Centrul de zi, al Fundatiei Hecuba.

In fiecare zi, de luni pana vineri, in doua intervale orare (9,00-12,00 si 15,00-17,00), voluntarii nostri se deplaseaza la Centrul de Zi al Fundatiei Hecuba si...desfasoara activitati recreative si de supraveghere cu acei copii, care sunt lasati in grija educatorilor, an de an, tocmai din cauza ca provin din familii mono-parentale. Pentru ca pe timpul verii, educatorii sunt, in vacanta, cei de la Hecuba au apelat la noi, "lucratori" cu experienta in ale copilaritului si imi permit sa spun ca ne pricepem de minune sa avem grija de acei copilasi scumpei! Copiii au varste cuprinse intre 3 si 6 anisori.


2. Colaborare cu Centrul Medical de Reabilitare a Victimelor Torturii


De curand am inceput o activitate intrun domeniu oarecum necunoscut pentru noi si anume acela in care beneficiarii provin din randul celor de varsta a III-a si mai exact, persoane care au redefinit omenirea prin implicarea directa in lupta cu abaterile socio-democratice. Acele persoane au incercat sa se abata regulilor impuse de regimul de dupa 1945, provocand isterie si agresiune la varfurile piramidelor acelor vremuri...
Prin aceasta colaborare, noi, voluntarii Bethnay, impreuna cu cei din Centrul Medical, in spetata, specialisti in lucrul cu batranii, incercam sa readucem nivelul de zambete la un stadiu de excelenta, mai mult decat contemplativa...


3. Proiect, in cadrul Spitalului de Copii Sf. Maria, Iasi.


Activitate inceputa de curand, adica acum o saptamana, se desfasoara de doua ori pe saptamana, mai exact in fiecare marti si joi. Beneficiarii sunt...evident, tot astia mici, copiii internati la Sectia Dializa. Acesti copii au varste cuprinse intre 3 si 14/18 ani...
Pentru a incerca sa imbinam utilul cu placutul, intrun spatiu neprielnic, incercam, prin acest proiect, sa ne extindem aria de "munca", iar din cate tin eu minte (si sper sa nu ma insel), aceasta ar fi prima activitate de acest gen.

Intalnirile saptamanale au fost organizate in asa fel incat, acestea sa cuprinda doua componente (abilitati):
- abilitati practice (origami, joc de rol, teatru forum, etc );
- abilitati de gandire (ajutor la teme, lectura, etc).
Ce ar cuprinde cele doua? Ce putem face cu copiii, de orice varsta, de orice natura psiho-motorie? Ii invatam sa ...invete prin joc!

Ieri am fost si eu, pentru prima data, in acest proiect (dar ptr a doua oara intr-o activitate cu copiii, la spital). Am facut un puzzle, impreuna cu un baiat si doua fete, puzzle care mi-a luat...o ora si jumatate! :D A fost fun, dar la un moment dat eram iritat ca nu gasesc piesele dar nici nu m-am lasat pana nu l-am terminat! :)) Ceilalti copii au incercat sa deseneze, sa faca animalute, avioane, barci, din hartie (adica origami), iar una peste alta copiii, impreuna cu voluntarii nostri au facut fata, s-au distrat si s-au chinuit putin pana sa le iasa acele origami. :P


4. Proiect "Da sens Vietii tale"


Acest proiect este unul foarte interesant si la fel ca cel cu copiii, din spital, este si acesta o noutate, Cu copii am mai lucrat (fie ca au fost cu dizabilitati, siferite boli sau sanatosi tun), dar cu detinuti, niciodata! Trebuie sa recunosc ca prima/primele interactiuni au fost ceva mai retinute, pentru ca mi-a fost frica, nu stiam la ce sa ma astept din partea lor, nu stiam cum vor reactiona, cum se vor comporta, cum ma voi comporta eu sau colegele meu, in preajma lor si de aceea totul a fost o necunoscuta asteptata.
Prima impresie a fost ca...ei, detinutii, au fost mai reticenti decat noi si asta ne-a ridicat moralul si ne-a incurajat.

Activitatile desfasurate cu acestia sunt simple si placute. "Tema" principala a fost deslusirea deprinderilor de viata independenta, structurate in 8 teme (cum sa-si faca oamenii un CV; cum sa se comporte la un interviu; comunicare; sexualitate; etc).
Dupa terminarea acestor cursuri, trecem la atelierul de pictura, un mini-turneu de fotbal si capacitatea de studiu (care presupune invatarea celor care nu stiu sa scrie si sa citeasca sau perfectionarea scrisului si a cititului, pentru altii).

Detinutii au varste cuprinse intre 21 si 25 de ani, iar...condamnarile sunt din toate categoriile, Ceea ce este mai important, nu trebuie evitat si anume ca...poate acesti omuleti au gresit candva, voit sau nu, dar nu sunt niste animale, asa cum multi dintre noi nu se sfiesc sa ii catalogheze. Au gresit, cand au facut ce au facut, unii premeditat, altii pe moment si cu siguranta ca si noi am avut accese de furie sau ura la adresa cuiva, i-am dorit raul si asa mai departe. Ideea este i se poate intampla oricum si nu suntem noi in masura sa judecam!

Ce este mai rau, la noi, e ca dupa ce astfel de persoane isi ispasesc pedeapsa, nu au posibilitatea de a fi preluati de un Centru de Reintegrare in societate, nu au posibilitatea de a munci, de a-si castiga existenta prin sudoarea fruntii, astfel incat, multi dintre ei ajung de unde au plecat, pentru ca nu li se ofera credit.


5. Proiect "Invat sa fiu independent"

Alt proiect, alta interactiune cu cei mici, dar de data aceasta, cei mici provin dintr-un centru de plasament, din localitatea Bogdanesti, judetul Iasi.
Ca si in anteriorul proiect, acesta presupune invatarea copiilor sa se comporte in societate; un alt fel de invatare, decat ceea ce li se preda la ore. Invatarea prin joc a nevoilor de zi cu zi, ale acestor deprinderi de viata independenta.
Este foarte important ca acestia sa invete sa comunice intre ei si sa se comporte decent in societate, sa incerce sa comunice cu posibilii angajatori, sa invete sa faca CV-uri, sa negocieze conflicte, s.a.m.d.
Intalnirile zilnice de la Centrul de la Bogdanesti au fost structurate in patru mari module:
- Health - igiena, combaterea si prevenirea bolilor de orice natura, tratamentul aplicat persoanelor care sufera de anumite boli ne- sau transmisibile;
- Hand - indemanare; abilitati practice, activitati care tin de manualitate;
- Head - abilitati de gandire, gestionare si negociere a banilor, bunurilor, etc;
- Heart - componenta emotionala: sentimente, trairi, emotii.

Beneficiarii sunt copii cu varste cuprinse intre 3 si 14 ani, iar voluntarii se deplaseaza zilnic, de marti pana vineri, pret de 4-6 ore si ofera suport organizatoric, supravegheaza si se implica in activitatile copiilor.
Ultima data cand am trecut pe acolo, am participat cu cei mici (clasa a 2-a) la un concurs de desen, intre ei. (evident ca desenul meu a fost cel mai frumos, dar...nu m-au declarat castigator; nu stiu de ce.. poate din invidie! :P). Apoi, dupa ce am iesit de la acea intalnire, am mers cu copiii si am jucat fotbal si basket... A fost distractiv, ca de fiecare data si...e o placere sa ma joc cu ei si sa dau in mintea lor. Stiu ca si voluntarii sunt entuziasti si dornici sa mearga la Bogdanesti, chiar daca aceasta presupune o implicare de durata.
Momentan suntem in vacanta, pana la 1 septembrie, dar abia astept sa ne reluam activitatea. :)


6. Clubul Copiilor cu Dizabilitati

Aici lucrurile sunt simple, prin prisma faptului ca activitatile pe care incercam sa le desfasuram nu impun un grad de complexitate, pentru voluntari. Clubul presupune socializare, comunicare, joc si nu invatare...si are loc saptamanal, in fiecare vineri dimineata. E drept ca acei copii sau tineri care se perinda pe la noi, au nevoie de o altfel de atentie decat copiii obisnuiti, dar pentru aceasta incercam sa facem ca lucurile sa fie cat mai bune pentru ei, in limita disponibilitatii noastre, a voluntarilor. Zilele acestea vom sustine un trainig pentru voluntarii care doresc sa se implice direc in lucurl cu acesti copii si avem certitudinea ca vom reusi sa ne integram in deplinatatea dorintelor tinerilor cu dizabilitati.
Pana acum a fost destul de bine, o buna interactiune cu copiii/tinerii si ne-am inteles, poate nu de minune, dar ne-am inteles. Am observat ca undeva in interior ei sunt la fel ca noi, doar ca nu stiu sa se exteriorizeze precum o facem noi. Boala in sine nu reprezinta decat o bariera de exprimare si nimic mai mult... Prin ceea ce sunt, ei devin speciali, iar pentru unii sunt muma, pentru altii sunt ciuma si asta numai din cauza incapacitatii noastre de a intelege cursul firesc al naturii, incapacitate care ne determina sa stabilim acele bariere si momentele de ipocrizie unice.


7. Clubul Voluntarilor

Daca tot am intrat in sfera clubbing-ului (nu cu sensul de intalniri "muzicale" nocturne) nu se poate sa atrag atentia prin cele cateva intalniri saptamanale pe care le avem cu voluntarii nostri dragi. Clubul, in acceptiunea mea, adica prin ceea ce facem, nu reprezinta decat interactiuni, in vederea unei dezvoltari a relationarii dintre voluntari, crearea unor legaturi si dincolo de voluntariatul de zi cu zi, stabilirea de perceptii pozitive la adresa celor din jur, fie ca acestia se numesc voluntari, beneficiari, colegi, prieteni. Pe scurt, prin aceste intalniri imi doresc sa creez un grup, aproape de familialitate, pe care... sa il pot enumera prin randurile castigurilor umane.

Clubul de dans - este cel mai frecventat, datorita dorintei de invatare a unei alte lumi. Dansul, muzica sunt arte provenite din spatiul divinitatii, iar prin acestea se incearca eliminarea stresului cotidian si concentrarea tuturor fortelor intr-o gratie majestica.
Personal, ma delcar o epava, in acest sens, dar incerc sa ajung la suprafata si sa imi demonstrez ca pot face si asta! Chiar pot... Consider ca este un efort cu satisfactii garantate si prin urmare chiar se merta sa cochetez cu aceasta.

Clubul Forum - presupune o intalnire saptamanala prin care incercam sa barfim tot ce se poate! Avem in discutie nenumarate subiecte pe care incercam sa le dezbatem, sa ne contram (din pacate nu s-a asjun inca, la violenta verbala sau fizica, dar este timp :P ). E ca si cum ai merge la o terasa, la o bere si discuti cu prietenii despre...orice iti vine in minte, doar ca nu avem bere la noi, pentru ca nu e voie. Este destul de interesant.

Clubul de Teatru - prin acesta incercam sa ne familiarizam cu una dintre cele 6 arte, tocmai din dorinta de a ne exprima liber altfel decat normalitatea rutinei. Scopul acestui club este de a ne pregati pentru viitoare evenimente artistice ale fundatie noastre, dar si pentru a ne satisface o curiozitate sau dorinta mai veche, adica aceea de a fi actori si implicit, mici vedete.

Cam atat am avut de spus, dar cu siguranta imi vor mai veni idei si voi reinventa activitatea de zi cu zi.

marți, 1 iunie 2010

Impreuna, de ziua copilului!

Impreuna, de ziua copilului! ...sau: "Impreuna, de ziua noastra a tuturor!" Era o idee sa dam vina pe noi, pentru comportamentul nostru, uneori abraziv si lipsit de viata, un comportament care ne duce la fundul marii, nerealizind ca ipocrizia noastra suprasaturata, ne duce la pieire! Nu de putine ori mare mi-a fost mirarea sa vad atata...despuiere emotionala contrafacuta, zambete crispate, priviri inselatoare si comportamente mumificate; mare Ti-e gradina, Doamne!!!

Nu de putine ori se zice ca inlauntrul nostru zace un suflet copilandru, o inima sincera, plina de dorinta in descoperirea necunoscutului... La unii asa e; la altii, acel copil launtric a decedat demult! Dus de tot nu e, dar pare a fi in moarte clinica, pentru ca daca ne-am stradui putin..., putin mai mult, l-am putea reinvata pe acel copil din noi, acele taine destoinice ale minunatului si magicului taram numit: copilarie! Nu e o rusine sa te comporti copilareste, in anumite situatii, sa vrei sa stii sa te joci, sa glumesti, dar mai ales sa zambesti...si sa o faci cat se poate de sincer! E o rusine sa nu stii sa zambesti si sa te prefaci ca zambesti, e o rusine sa nu stii ce e aia joaca, iar cand intalnesti un copil, sa te uiti atat de urat la el, de parca ar fi omuletul de neanderthal in fata ta si sa te feresti de el, cu atata maestrie, incat saracul sa se simta stingher si aproape invizibil!

miercuri, 21 aprilie 2010

Saptamana Nationala a Voluntariatului, editia a IX-a






Anul 2010, aprilie 19-25...
Uite ca s-a dat startul unei noi editii a Saptamanii Nationale a Voluntariatului (SNV, pe scurt), saptamana in care majoritatea organizatiilor scot in fata tot ce au mai bun si aici ma refer la voluntari, in special, voluntari care sunt valorizati, valorificati si trimisi pe frontul de lupta. Anul acesta, SNV-ul implica peste 30 de organizatii locale, peste 100 de activitati si....multi voluntari (deocamdata nu stiu cat, dar cu siguranta voi afla :P).

Dupa cum reiese si din numele evenimentului, Saptamana NATIONALA a Voluntariatului, acesta este un eveniment desfasurat la scara nationala: peste 500 de activitati, peste 80 de organizatii, din 33 de judete si mii de voluntari implicati; aceasta presupune SNV-ul.

La noi, in Iasi, SNV-ul a debutat cu "marea adunare generala", vineri, 16 aprilie, intre orele 10.00-12.00, unde aproape 300 de omuleti prezenti in Piata Unirii au oferit un zambet urias comunitatii locale, prin ceea ce numin noi "Smiley-ul uman". A fost frumos, a fost interesat, dar a fost...si stresant si obositor, de ce sa nu recunoastem! :P Intrun timp foarte scurt a trebuit sa ii organizam pe cei aproape 300 de spartani, astfel incat sa...dam cat de cat, un aspect "ecologic", consistent zambitor! :D ...dar ne-a iesit; nu bine, dar a iest!

Apoi, duminica, 18 aprilie, in intervalul orar 15.00-17.00 am strans o alta ceata de voluntari, o adevarata armata de...peste 700 de voluntari, care au umplut strazile, marsaluind pe traseul Casa de Cultura a Studentilor - Palatul Culturii, strigand si chemand la "lupta", impotriva nepasarii, a delasarii omului de rand, om care a uitat sa valorifice binele si s-a afundat intro stare de euforie platonica, s-a delimitat intrun spatiu romantic, boem marginit de nestiinta.

Luni, 19 aprilie, dragii nostri voluntari Bethany, au desfasurat o activitate de socializare cu niste copilasi taaare dragalasi, internati in Spitalul de copii Sf. Maria, timp de...2 ore. A fost o experienta interesanta, foarte placuta (cel putin pentru mine a fost super), prima de acest gen, pentru noi (speram sa nu fie si ultima. Pentru acele 2 ore, noi am dat in mintea copiilor, iar ei au incercat sa nu ne dezamageasca, incercand sa fie adultii care sa ne indrume; am desfasurat cateva joculete (evident ca i-am lasat sa castige :P), am facut conversatie, astfel incat, acei copii s-au simitit bine, noi ne-am simtit extraordinar, pentru ca am reusit sa le punem un zambet pe fata si sa le alungam starea de monotonie prin care treceau; cu alte cuvinte, nu i-am lasat sa se simta singuri! :) Abia astept o actiune viitoare de genul acesta... :D

Deocamdata imi inchei corespondenta aici, nu inainte de a "rosti" sloganul de anul acesta al SNV-ului: "Fii un star, fii voluntar!" In viata trebuie sa vrei, ca sa poti, indiferent ca se numeste incercarea de a te scoli (a te educa), incercarea de a zambi, incercarea de a oferi, incercarea de a...incerca! Nu putini sunt cei care vin intrun suflet sa faca voluntariat, apoi dau bir cu fugitii si asta ptr ca nu voiau cu adevarat sa ajute sau sa ofere ajutorul, asa cum majoritatea o spun, atunci cand intra pentru prima data pe usa sediului si dau ochii cu mine... De ce vin sa faca "voluntariat"? Nu as putea sa o spun, dar nu pentru ca nu as stie motivul, ci pentru ca...nu vreau sa spun! Cei care vor cu adevarat sa faca ceva, o fac si se cunoaste!

Intro activitate de voluntariat, persoanele implicate se simt valorizate, se simt implinite, se simt incluse intrun mediu de viata, simt ca exista si alt mediu decat cel in care au fost obisnuite sa traiasca, iar asta fie ii face sa se simta bine si dornici de cunoastere, de a descoperi lucruri la care nu se gandisera, fie..."asta a fost prima si ultima activitate pentru mine".

Voluntariatul = dorinta de a darui;
Voluntarul = omul care stie sa zambeasca, sa daruiasca, sa traiasca, sa fie sincer, sa nu se ascunda dupa degetul mic, de la piciorul stang.

Oamenii care vor sa faca bine si stiu sa faca acel bine sunt putini; oamenii care incearca sunt...ceva mai multisori, iar cei care renunta sunt...destui! E usor sa spui "NU", e usor sa nu iti pese, e usor sa nu vrei sa stii de altii si sa nu te intereseze decat lumea ta...; e foarte usor ca ceilalti sa fie invizibili pentru tine!

Eu zambesc, daruiesc, ma implic, imi pasa; tu de ce nu ai face-o???

vineri, 9 aprilie 2010

Vocea Voluntarului 6




1.Descrie-te in cateva cuvinte.
Ma numesc Florentina Daraban, am 20 de ani si peste vreo 4-5-6 ani sper sa fiu numita inspector OPC . Rad mai mult decat vorbesc si ador copiii. Sunt in continua lupta cu timpul, de aceea nu imi plac intarzierile. Imi place muzica, in special genurile: techno, rock, folk, rnb, pop, house, electro, country. Imi place si sa citesc; prefer scriitorii englezi si rusi. Daca ar fi sa vorbesc si despre filme, as spune ca ador filmele de epoca, dramele, filmele psihologice si comediile romantice. Pe vremea cand eram microbista tineam cu Dinamo [na ca eu am spus-o]. :P

2.De cand esti voluntar in cadrul Fundatiei Bethany?
Sunt voluntara OFICIAL din iunie 2008.

3.Ce te-a determinat sa te inscrii ca voluntar?

Am participat la activitatile de 1 iunie [care au tinut 3 zile] si mi-au placut, m-am simtit bine. Ce mi-a placut cel mai mult a fost sau mai bine zis au fost zambetele acelor copii, zambete care m-au facut sa intru in atmosfera si...m-am simtit din nou copil.

4.Ce reprezinta voluntariatul pentru tine?
Voluntariatul reprezinta speranta, bucurie, impacare sufleteasca, ajutor.

5.Care au fost activitatile in care te-ai implicat?
Am participat la activitatile de 1 iunie, activitatile de vara de la Fundatia Hecuba, la proiectul “Tineri pentru viitor”, la SNV, la petrecerea pentru copii cu ocazia Zilei Internationale a Copiilor cu Dizabilitati, la Gala Voluntarilor, la proiectul “Caravana URMEAZA VOLUNTARII!”, la Fundita Umana, la Smiley, la proiectul “S.O.S. Alege viata!”…si cam atat imi amintesc.

6.In ce activitati ti-ai dori sa te implici?
Imi plac cele care presupun joaca, cu copii. :D

7.Cum ai descrie relatia ta cu membrii Bethany? (voluntari/angajati)
Relatia mea cu angajatii…pai, ii iubesc pe toti. Si cu asta am spus totul. Cat despre voluntari, cei cu care am intrat in contact sunt si vor ramane prietenii mei.


8.Crezi ca voluntarii dispun de beneficii de pe urma voluntariatului?
Spun din proprie experienta ca voluntariatul m-a schimbat; sunt mai sigura pe mine, am mai multi prieteni, sunt mai fericita si mult mai optimista.

9.Ce ai schimba/adauga/elimina in activitatea de voluntariat in care ai fost/esti implicata?
As vrea sa pot schimba mentalitatea oamenilor. Am fost dezamagita cand, la o strangere de fonduri pentru copiii rromi, mi s-a raspuns cu “Du-te si zi-i lui Adrian Copilul Minune sa-ti dea bani!” :))

10.Ce inseamna voluntariatul pentru romani? Cum crezi ca este vazut in Romania?
Majoritatea romanilor considera ca daca nu esti platit nu te alegi cu nimic din activitatea de voluntariat. Gresesc! Te alegi cu ceva ce iti va ramane pentru mult timp in suflet, ceva pe care nu il vei uita vreodata si ceva pe care, mai tarziu se poate sa nu mai ai sansa sa il faci!

11.Pe cine ti-ai dori sa vezi implicandu-se in activitati de voluntariat?(personalitati)
Mi-ar placea sa vad cat mai multi oameni implicati, nu o personalitate anume.

12.Descrie in cateva cuvinte echipa Bethany.
BEST TEAM! :D

13.Cuvant de incheiere.
Va pup! :)

duminică, 7 martie 2010

Vocea voluntarului 5



1. Descrie-te in cateva cuvinte.
Ma numesc Ana-Maria Tragla, am 20 de ani intr.o luna si sunt studenta la Universitatea Al. Ioan Cuza, specializarea Sociologie. Imi place sa fiu activa, asta implicand activitate fizica, dar si spirituala. M-as descrie ca fiind o persoana sociabila, cu spirit de intiativa, ambitioasa si hotarata(cel putin in ultimul timp). Ador copiii si obisnuiesc sa apreciez si sa ma bucur de tot ce ma inconjoara. Rad zgomotos, imi place sa-mi petrec cat mai mult timp in natura, sa fac sport si sa calatoresc. Nu prea imi place sa vorbesc despre mine, prefer sa-i “studiez” pe cei din jurul meu. Fac sport de cate ori apuc si ador muntele; defapt ador natura in general. Sunt o ecologista convinsa si planuiesc sa-mi fac mai mult timp pentru alpinism.

2. De cand esti voluntar in cadrul Fundatiei Bethany?

Activez ca voluntar de la inceputul anului 2010.

3. Ce te-a determinat sa te inscrii ca voluntar?

Am mai fost voluntara la Fundatia de Sprijin Comunitar din Bacau pe perioada liceului si am vrut sa-mi continui activitatile cu copiii; imi face foarte mare placere sa lucrez cu ei.

4. Ce reprezinta voluntariatul pentru tine?
Voluntariatul este modalitatea prin care “artista” din mine iese la suprafata. Este ca o pasiune care te face sa te simti intreg. Suna destul de stufos dar chiar asa simt; probabil pentru ca am inceput de cand eram destul de mica.

5. Care au fost activitatile in care te-ai implicat?

La Bethany nu m-am implicat decat in proiectul de la Bogdanesti.

6. In ce activitati ti-ai dori sa te implici?

Cred ca mi-ar placea in orice activitate se organizeaza: lucrul cu familii, batrani, campanii, organizari evenimente etc.

7. Cum ai descrie relatia ta cu membrii Bethany?
Pana acum nu am avut contact cu prea multi voluntari sau angajati dar in timpul petrecut cu ei(in special angajatii) am acumulat cunostinte care, cu siguranta, imi vor fi de ajutor pe viitor. Este un cadru cald in care oricine s-ar putea integra usor.

8. Crezi ca voluntarii dispun de beneficii de pe urma voluntariatului?
Evident. In primul rand au parte de experienta personala. Sunt situatii si oameni pe care numai activand ca voluntar poti sa le intalnesti; ma refer aici la copiii din casele de copii, familii foarte sarace etc. Apoi intalnesc persoane care fac aceleasi activitati ca si ei, ceea ce e foarte important. Au ocazia sa lucreze umar la umar cu angajati cu experienta si de la care au ce invata. De asemenea, raman cu o adeverinta/ certificat de voluntariat care va cantari la CV.

9. Ce ai schimba/adauga/elimina in activitatea de voluntariat in care ai fost/esti implicat?
Nu-mi trece nimic prin minte.

10. Ce inseamna voluntariatul pentru romani? Cum crezi ca este vazut in Romania?

Mmmm… Cred ca oamenii incep incet incet sa accepte ideea de voluntariat. Desi de multe ori m-am confruntat cu persoane care nu vedeau rostul acestor actiuni, pentru ca oricum nu acopera nevoile oamenilor, sper spre mai bine. In acelasi timp cred ca noi, romanii, mai avem mult pana se ne schimbam multe dintre conceptii; iar pentru asta e nevoie de ani buni.

11. Pe cine ti-ai dori sa vezi implicandu-se in activitati de voluntariat?

Primul om care mi-a venit in minte a fost Indrei Ratiu. Dar el deja se implica in numeroase activitati de voluntariat(daca 10 % din populatia Romaniei, cu potential material, ar fi ca el Romania ar avea alta nuanta, fara sa exagerez). Persoanlitatile care imi trec mie prin minte se implica deja in activitati de voluntariat. Nu stiu, mi-ar placea sa-i vad pe politicieni implicandu-se. Sau pe cei care sustin cu tarie ca lumea are nevoie de voluntari dar nu fac nimic in privinta aceasta.

12. Descrie in cateva cuvinte echipa Bethany.
Echipa Bethany este, cum am specificat si la o intrebare precedenta, un mediu cald si placut in care poti sa lucrezi. Sunt amabili si profesionisti.

13. Cuvant de incheiere.
Pai va doresc o zi frumoasa, o viata excelenta si cat mai multe momente placute alaturi de cei dragi. Sa nu va fie frica sa iubiti, sa plangeti sau sa radeti zgomotos. Aveti grija de voi pentru ca daca voi nu aveti, nimeni nu are. Si in caz ca energia este mai mult decat va este necesara, nu uitati ca sunt copilasi acolo, undeva, carora le-ar folosi o parte din energia voastra. :)

miercuri, 24 februarie 2010

Vocea voluntarului 4





1.Descrie-te in cateva cuvinte.
Ma numesc Ioana Onofrei, am 21 de ani, sunt studenta la facultatea de Asistenta Sociala in anul 3. Sunt o fire sociabila, imi place sa am multi prieteni. De obicei zambesc pentru a uita de problemele de orice fel, si pentru ca niciodata nu ai de unde sa stii cand se va termina totul pe lumea asta. Imi plac copiii foarte mult

2.De cand esti voluntar in cadrul Fundatiei Bethany?

Sunt voluntara din data de 14 martie 2009.

3.Ce te-a determinat sa te inscrii ca voluntar?

Faptul ca aveam timp liber, ca aveam nevoie de practica pentru facultate si pentru ca am vrut sa cunosc o lume noua. Imi plac mult copiii si sa stiu ca pot zambi si altii cum am fost eu cand eram mica, daca ii pot ajuta.

4.Ce reprezinta voluntariatul pentru tine?
Voluntariatul pentru mine inseamna deschiderea catre noi orizonturi si implinire sufleteasca atunci cand vad ca cineva zambeste datorita mie.

5.Care au fost activitatile in care te-ai implicat?

Activitatile mele au fost : in primul rand "Campania 2%", strangere de fonduri pentru persoanele din centrele de plasament care au implinit 18 ani, cumparaturi pentru diferite cazuri impreuna cu un alt voluntar, strangere de fonduri pentru copiii rromi, Stepping Out Project, impartire de pliante, ziua copilului, fundita umana , meditatii cu un copil care are sindromul ADHD, completare de chestionare si poate ca am mai uitat vreuna.

6.In ce activitati ti-ai dori sa te implici?

Activitati in scop umanitar, orice in afara de strangere de fonduri .

7.Cum ai descrie relatia ta cu membrii Bethany?

E o relatie care decurge in mod frumos, adica au existat si iesiri la gratar, cu sania, cu alte cuvinte de prietenie, respect si incredere.

8.Crezi ca voluntarii dispun de beneficii de pe urma voluntariatului?
Poate ca un beneficiu ar fi respectul de la persoanele care sunt ajutate de noi, zambetul lor e un beneficiu pentru sufletul nostru, eliminam din stress atunci cand facem ceva din inima si ne aduce bucurie sufleteasca, e o relaxare si totodata terapie pentru anumite perioade cand suntem stresati….zic eu.

9.Ce ai schimba/adauga/elimina in activitatea de voluntariat in care ai fost/esti implicat?
Nu stiu ce sa spun, dar activitatea de strangere de fonduri pentru copiii rromi nu mi-a placut din motive ca multe persoane m-au luat la rost ca nu trebuie sa fac eu asta, ca nu e treaba mea, ca eu strang bani pentru a-i ajuta pe ei si ei ne dau in cap pe strada si tie frica sa mai iesi pe strada si etc, etc.

10.Ce inseamna voluntariatul pentru romani? Cum crezi ca este vazut in Romania?

Cred ca este vazut destul de bine din perspectiva celor care sunt ajutati si a celor care vad ca faci asta din placere fara sa castigi un ban cum pun unii problema dar prea putini se implica din comoditate probabil unul din motive. Romanii sunt foarte bucurosi cand sunt ajutati de voluntari avand in vedere sitautia zilelor de astazi, mai ales prin ce trec unii batrani sau copiii neajutorati care nu au chiar nici o vina pentru modul in care sunt nevoiti sa traiasa sau greutatile pe care le intampina.

11.Pe cine ti-ai dori sa vezi implicandu-se in activitati de voluntariat?(personalitati)
Aici nu am preferinta, in principiu cei care au un statut mult mai bun ca noi cei implicati si care au bani mult mai multi pentru a face persoane fericite.

12.Descrie in cateva cuvinte echipa Bethany.
Echipa Bethany este ca o familie si asta spune totul ! Ma bucur ca am reusit sa ne cunoastem mai bine.

13.Cuvant de incheiere.
Astept noi activitati in care sa ma pot implica ca voluntar dar si ca prieteni (iesiri in oras sau altele). V-am pupat dulce !

marți, 23 februarie 2010

Vocea ex-voluntarului 1



Daca tot mi-am pus voluntarii sa "comenteze" despre...lumea in care au intrat, lumea faptica a regasirii interioare, prin bunavointa inimii, a spiritului socio-psiho-..."inter"cultural, acum ar fi randul meu sa spun 2-3 cuvinte despre ceea ce a insemnat voluntariatul pentru mine.

1.Descrie-te in cateva cuvinte.

Numele meu este, dupa cum bine ai ghicit, George Dascalu, sunt coordonatorul de voluntari a Fundatiei Sociale Bethany inca din februarie 2009. Sunt o fire putin ciudata, din punctul unora de vedere, dar eu ma consider o fiinta care indrageste copilul si copilaria!!! Iubesc omul prin natura a ceea ce este si anume o fiinta care invata tot timpul, traieste din ceea ce invata, dar care uita ce anume a invatat. Imi place sa socializez, desi uneori nu prea imi iese; imi place sa descopar, sa cunosc, sa redescopar si sa absorb suprematia anticelor obiceiuri (care, pentru fiecare generatie, sunt noi teritorii de descoperit). Imi place sa studiez omul, sa imi dau seama de capacitatile si posibilitatile acestuia de integrare in necunoscut. Imi place mult muzica (evident, sa o ascult; nu ai vrea sa ma auzi cantand :D ) si aici prefer genuri care sa ma scoata din tipar: rock(Breaking Benjamin), techno, pop, rnb dar si blues (directia 5). Sunt un mare fan al fenomenului fotbalistic (nu spun cu tine tin, sa nu creez antipatii)... Ma consider o fire romantica, sensibila, deschisa si...un bun prieten (chiar daca unii nu prea inteleg conceptul). ...in caz ca am omis, sunt student la psihologie (asta inseamna ca sunt pe calea cea buna! :) )

2. De cand esti voluntar in cadrul Fundatiei Bethany?
- Grea intrebare... Voluntar nu mai sunt, dar am fost inca din 15 martie 2007, pana anul trecut, in 2009.

3. Ce te-a determinat sa te inscrii ca voluntar?
- Sper ca se apreciaza sinceritatea... Pur si simplu ma plictiseam de toti si de toate si imi doream sa incerc ceva nou; voiam sa vad aceeasi strada a vietii, dar prin alti ochi! ...iar pe langa asta, starea de tristete... si de ce nu, de insuficienta personala!

4. Ce reprezinta voluntariatul pentru tine?
- Ce a reprezentat, ce reprezinta si ce va reprezenta pentru totdeauna! O stare de spirit, o chemare la viata, un univers empatic; dar in doua-trei,... cinci cuvinte: stiinta de a fi OM!

5. Care au fost activitatile in care te-ai implicat?

- Au fost multe si nenunmarate! Prima activitate a fost participarea la serbarea organizata in cinstea Zilei Internationale a Copilului cu Dizabilitati. Atunci eram foarte speriat, nu stiam incotro sa o apuc, nu stiam ce caut acolo; eram pierdut, dar in acelasi timp eram...fascinat ca in lumea noastra "perfecta" exista si altfel de oameni! Oameni care desi sufera, sunt mai tot timpul fericiti; oameni pe care noi nu ii apreciem, se ridica la nivelul multora dintre noi sau chiar depasesc acel nivel! Abia atunci am inteles cu adevarat ce inseamna a fi om. Alte activitati...: Gala Voluntarilor (3 consecutive), modul de apreciere a ONG-urilor ptr cei care lucreaza din suflet, pentru suflet, fara a revendica o recompensa; Saptamana Nationala a Voluntariatului - care pentru mine personal inseamna cel mai mare tribut adus voluntarului, o saptamana intreaga dedicata omului cu suflet gigantic! Proiectul "Tineri pentru viitor" - proiect care a avut ca scop integrarea tinerilor din centrele de plasament in atmosfera omului independent; Activitatea de vara de la Fundatia Hecuba, activitate in care, timp de 3 luni, am trecut de la varsta mea de 20 si de ani, pe rand la 4-5 ani, apoi la 1-3 ani! :D Uitasem cum e sa fiu kiddo... si eram cel mai happy de pe acele teritorii! Rromacces ruralis - scopul proiectului a constat in integrarea celor de etnie rroma, in spatiul nostru, al romanilor. Am constat cu uimire ca multi dintre cei pe care ii cunosc, cei cu care am convietuit pana sa ii cunosc pe acesti tineri, au avut un comportament cu mult sub cel de la care ma asteptam din partea rromilor!!! O spun fara nici cea mai mica retinere! Localitatile implicate in proiect (nu stiu daca e bine sa le fac publice, asa ca ma abtin), desi din punct de vedere al infrastructurii se prezenta ca marea majoritate a localitatilor rurale din Romania, adica intro stare deplorabila, dar nu mica mi-a fost uimirea cand am vazut ce fel de oameni am intalnit: respectul, bunul simt, armonia, pofta de viata, dorinta de a munci erau la ele acasa! Acesti tineri nu se diferentiau prea mult de cei pe care ii intlanim zilnic, decat prin culoarea pielii... Noi suntem invatati sa ii judecam pe cei din jur fara macar sa incercam sa ii cunoastem, dar asteptam respect, fara sa respectam, asteptam iubire, dar fara sa o daruim, asteptam omenie, dar fara sa ii stim intelesul!

6.Ce inseamna voluntariatul pentru romani? Cum crezi ca este vazut in Romania?
- Aici exista un punct de vedere pe care nu il voi uita niciodata! Anul trecut am participat la o actiune desfasurata de FSS Bethany, intro scoala din Iasi; un concurs cu elevii claselor primare si gimnaziale... La un moment dat intru in discutie cu unul dintre profesorii acelei scoli, vorbim despre activitatea din acea zi, despre unii elevi, etc, iar mai tarziu ii vine randul voluntariatului sa intre in discutie. Incepe saracul om: "voluntarii sunt niste fraieri pentru ca accepta sa faca treaba altuia, gratis, sunt niste inadaptati pentru ca in loc sa munceasca pe bani, o fac gratis; in loc sa munceasca pentru ei, isi dau duhul pentru altii...". In Romania nu exista respect pentru cei care sunt oameni, pentru cei care daruiesc timpul lor, unei cauza nobile. Nu numai in Romania se intampla asa; am fi ipocriti daca credem ca numai romanii sunt de vina pentru aceasta viziune! In toate tarile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare exista aceasta "moda" de a nu lua in serios munca pe care unii o presteaza din inima, sinceritate si respect pentru semeni! Cel mai adesea am auzit fraze de genul: "eu ajut, dar pe mine cine ma ajuta?" ; " de ce sa fiu eu acela care ajuta, cand o pot face altii?"

7. Cuvant de incheiere.
In calitate de coordonator de voluntari a acestei minunate fundatii (ii fac reclama, pentru ca acolo lucrez, dar exista numeroase alte organizatii care pun in serviciul umanitatii latura sensibila! Cu totii o fac din respect pentru oameni!!!), te invit sa impartasesti colegilor si prietenilor tai din experienta cumulata in cele cateva luni de voluntariat (voluntariatul nu inseamna cantitate, ci calitate). 4-5-6 luni, 1 an de activitate in cadrul unei astfel de organizatii iti vei schimba parerea despre ceea ce vezi zilnic in jurul tau. Cu siguranta ca nu vei regreta, cu siguranta ca vei invata ceva util, cu siguranta vei gandi altfel! In 2008 am fost ales voluntarul anului, dar asta nu inseamna ca mi-am luat lumea in cap; am inteles ca lumea apreciaza ceea ce am facut..., pentru unii sau altii; si la fel de ipocrit as fi daca as zice ca nu am facut-o si ... pentru mine!
Nimic nu e de regretat! Poate doar faptul de a nu incerca...

Vocea voluntarului 3


1. Descrie-te in cateva cuvinte.
- Salut! Ma numesc Florina, am 17 ani, sunt din iasi! Sunt o fire sociabila, imi place sa ies cu prietenii, ador sa am cati mai multi prieteni! Imi place sportul (practic handball), iubesc copiii, in special pe cei micuti.

2. De cand esti voluntar in cadrul Fundatiei Bethany?

- Sunt voluntar de apoximativ 2-3 luni.

3. Ce te-a determinat sa te inscrii ca voluntar?

- Nu a fost un anumit factor care m-a determinat sa fiu voluntar, dar mi-a placut idea si mi-am spus ca nu ar strica sa incerc sa dau o mana de ajutor.

4. Ce reprezinta voluntariatul pentru tine?

- Voluntariatul reprezinta un mod prin care poti ajuta oamenii care au nevoie de noi! A fi voluntar inseamna a-ti descoperi si uneori a-ti depasi limitele;

5. Care au fost activitatile in care te-ai implicat?

- Sincera sa fiu nu am participat la prea multe activitati, dar cele cu copiii pur si simplu le ador... Am participat doar la o activitate de socializare cu copiii, activitate care s-a desfasurat la sediul fundatiei Bethany si anume "Clubul Copiilor".

6. In ce activitati ti-ai dori sa te implici?
- M-as implica in toate activitatile in care cred ca as putea face fata.

7. Cum ai descrie relatia ta cu membrii Bethany?

- Cu membrii Bethany am o relatie deschisa, desi nu i-am cunoscut, inca pe prea bine. ...sunt noua !

8. Crezi ca voluntarii dispun de beneficii de pe urma voluntariatului?

- Beneficii.. Pai da ..deoarece te simti foarte bine dupa ce ajuti pe cineva care are nevoie, iar pe langa asta iti faci noi prieteni, cunostinte si capeti o oarecare experienta de viata.

9. Ce inseamna voluntariatul pentru romani? Cum crezi ca este vazut in Romania?
Romania si romanul mai au mult de muncit pana sa ajunga la nivelul celorlate tari europene dezvoltate, dar cu timpul tot mai multi romani vor ajunge voluntari, daca vor intelege valoarea acestuia si...urmarile lui!!!

10. Pe cine ti-ai dori sa vezi implicandu-se in activitati de voluntariat?

- Pe David Beckham si sotia lui, Tom Cruz, Brad Pitt... (sunt mai multi)

11. Descrie in cateva cuvinte echipa Bethany.
- Echipa Bethany este foarte unita si mereu gata sa se implice, cu zambetul pe buze, in cat mai multe activitati. Ofera multa caldura si prietenie! Dau dovada de seriozitate si profesionalism!

12. Cuvant de incheiere.
- Mi-as dori sa vad cati mai multi elevi si tineri implicandu-se in activitati de acest gen, mi-as dori mai multa implicare din partea edililor si de ce nu, din parte profesorilor.

Cu drag, Florina

duminică, 14 februarie 2010

Vocea voluntarului 2







1. Descrie-te in cateva cuvinte.
- Ma numesc Roman Madalina si sunt eleva in clasa a X-a la Colegiul National. Greu de vorbit cand e vorba de mine…… Singurul lucru pe care mi-l doream din toata inima si pe care nu-l gaseam nici pe Internet, nici in viata reala... este prietenia si rezultatul acesteia si anume... prietenii! Ma bucur ca am reusit sa dau peste ei!!! Iubesc vara pentru innot si diferite sporturi mai mult sau mai putin extreme, apoi iarna, mai nou, pentru schi! Am un control sa nu cad in capcana egoismului, am teama de singuratate si frica de lovituri pe obraz, oroare de cearta si tensiune.. Am constiinta, bucurii; am glume, agonii si cam atat!

2. De cand esti voluntar in cadrul Fundatiei Bethany?
- In cadrul Fundatiei Bethany sunt voluntara din iunie 2009

3. Ce te-a determinat sa te inscrii ca voluntar?

- Era sfarsitul anului scolar si imi doream sa particip si eu la diferite activitati de voluntariat sa ajut persoanele aflate in dificultate, intr’un cuvant sa devin voluntara, iar cu ocazia targului de voluntariat, din iunie, am descoperit Fundatia Bethany, unde m’am hotarat sa ma inscriu.

4. Ce reprezinta voluntariatul pentru tine?
- Voluntariatul inseamana in primul rand multumire sufleteasca! M’a ajutat sa ma apropii mai mult de copii, prin activitatile la care am participat, dar am cunoscut si multe persoane deosebite, iar pentru cei care nu sunt hotarati, daca vor sau nu sa fie voluntari, eu pot sa le zic ca merita; merita sa iti ajuti aproapele, chiar sa iti faci noi prieteni.

5. Care au fost activitatile in care te-ai implicat?
- Incepand din iunie 2009 am luat parte la activitatea derulata la Fundatia Hecuba, o activitate foarte interesanta, in cadrul careia am cunoscut multi copii deosebiti, apoi a urmat cel de legat de strangerea de fonduri pentru 2 copii ce isi doareau foarte mult sa fie ca noi si am incercat sa le indeplinim catusi de putin visul, dar sa nu uit si de piesa de teatru organizata cu ocazia Zilei Internationale a Copilului cu Dizabilitati, o experienta inedita si memorabila pentru mine, eveniment in care am interpretat personajul "Alba-ca-zapada".

6. In ce activitati ti-ai dori sa te implici?
- As dori sa ma implic in diverse activitati in care sunt implicati, in special, copiii, campanii informative dar si activitati administrative

7. Crezi ca voluntarii dispun de beneficii de pe urma voluntariatului?

- De beneficii materiale in niciun caz ,nici nu se pute problema…, altfel nici nu s’ar mai chema VOLUNTARIAT! Voluntariatul il practici din placere, iar de pe urma lui te alegi cu cel mai important castig: multumirea interioara ca ai putut fi de ajutor unora dintre persoanele aflate in dificultate sau a unor copii ce vor sa abia o viata normala, ca a ta iar tu il acompaniezi in drumului sau.

8. Ce inseamna voluntariatul pentru romani? Cum crezi ca este vazut in Romania?

- Din pacate in Romania omul de rand nu prea stie de voluntariat… iar cand le spui ca esti voluntar apare si inevitabila intrebare: “...dar tie ce-ti iese?” … Sunt si alte persoane (din ce in ce mai numeroase sper ) care sunt interesate de activitatile care se desfasoara, in acest domeniu si sunt oarecum impresionate .

9. Pe cine ti-ai dori sa vezi implicandu-se in activitati de voluntariat?(personalitati)
- Nu imi doresc sa vad o personalitate anume implicandu’se in activitati de voluntariat; bine ar fi sa se implice toate, dar sa o faca in viata lor personala..., fara implicarea mass-media, pentru a-si face reclama ….

10. Descrie in cateva cuvinte echipa Bethany.
- O echipa minunata …armonia perfecta! Imi place cand ii vad cat sunt de uniti si se ajuta reciproc, cu mare daruire si fiecare dintre ei merita sa faca parte din aceasta lume a “voluntariatului”

11. Cuvant de incheiere.
- As dori sa fac un apel catre toti elevii (gimnaziu si in special liceu ) … merita sa fiti voluntari, fiecare dintre voi aveti acest drept si prin urmare, profitati de el, iar majoritatea motivelor pentru care ar trebui sa faceti acest lucru le gasiti pe parcursul interviului! :)

sâmbătă, 13 februarie 2010

Vocea voluntarului 1




1. Cine sunt? (Descrie-te in cateva cuvinte: nume, varsta, ocupatie, interes general).
- Numele meu este Carina Gabriela Ureche, am 18 ani, sunt eleva la Colegiul National “Costache Negruzzi", clasa a 12-a, sunt o adolescenta foarte comunicativa si extrovertita, dornica de a-mi face mereu prieteni si de a schimba pareri. Sunt constiincioasa si nu-mi place sa ii dezamagesc pe cei din jurul meu. Daca imi sta in putere, sunt in stare sa fac orice depinde de mine pentru a-i face fericiti pe cei dragi. Imi place foarte mult sa dansez, sa ascult muzica si sa ma urmaresc emisiunile sportive (fotbal, tin cu Dinamo, sarituri cu schiurile)

2. De cand esti voluntar in cadrul Fundatiei Bethany?

- Sunt voluntar in cadrul Fundatiei Bethany din mai 2009.

3. Ce te-a determinat sa te inscrii ca voluntar?
- Dorinta de a-i ajuta pe ceilalti, constienta fiind ca am foarte mult timp liber la dispozitie si pe care il irosesc.

4. Ce reprezinta voluntariatul pentru tine?
- Voluntariatul reprezinta multa munca, dedicatie, pasiune si daruire. Nu e usor sa fii voluntar, sa gasesti motivatia necesara ptr a iesi din casa, sa ajuti si sa-ti dedici timpul altora, dar zambetul lor, atunci cand sunt in preajma ta, valoreaza mai mult decat orice altceva.

5. Care au fost activitatile in care te-ai implicat?
- In cadrul fundatiei am participat de cele mai multe ori in activitati de socializare cu copiii. De 1 iunie si pe perioada verii le-am dedicat putin din timpul meu liber. M-am implicat in organizarea Galei Voluntarilor si de asemenea am participat la Funda Umana.

6. In ce activitati ti-ai dori sa te implici?
- Mi-ar placea sa ma implic in anumite training-uri sau cursuri in cadrul fundatiei si de asemenea in unele cursuri prezentate copiilor, care au scopul de a-i invata lucruri despre...viata. De asemenea mi-ar placea sa merg in scoli si licee pentru a promova voluntariatul.

7. Cum ai descrie relatia ta cu membrii Bethany? (voluntari/angajati)
- Relatia dintre mine si membrii Bethany a fost mereu foarte buna, pentru ca aici am intalnit oameni pasionati si dedicati, cu aceleasi dorinte ca si mine in ceea ce priveste voluntariatul.

8. Crezi ca voluntarii dispun de beneficii de pe urma voluntariatului?

- Voluntarii dispun de beneficii de pe urma voluntariatului.Beneficii morale, sufletesti, interioare. E atotcunoscut ca voluntariatul e benevol si neremunerat, ar zambetul, fericirea, senzatia de implinire si mandrie cu tine insuti valoreaza mai mult decat orice. Oamenii sunt facuti sa traiasca impreuna, sa se ajute si sa se sprijine reciproc. Ca voluntar, ajuti oameni dar te ajuti si pe tine, cunosti persoane care gandesc la fel ca tine si te implinesti ca om.

9. Ce ai schimba/adauga/elimina in activitatea de voluntariat in care ai fost/esti implicat?
- Mi-as dori sa iau parte la activitati ofertante si atragatoare. De asemenea mi-as dori sa pot sa trec peste lene, peste lipsa de chef si sa constientizez ca ajutorul meu poate face diferenta.

10. Ce inseamna voluntariatul pentru romani? Cum crezi ca este vazut in Romania?

- In Romania voluntariatul este prost inteles de marea majoritate. Excluzand pe cei care sunt voluntari, cred ca voluntariatul este inteles in felul urmator:
- pentru tineri reprezinta o modalitate de a face rost de o diploma ce le-ar putea fi utila pentru a se angaja sau a aplica la o universitate din strainatate, unde se pune mare accent pe munca de voluntariat;
-pentru adulti reprezinta o pierdere de timp, atata timp cat nu este rasplatit financiar;
-pentru batranii care inteleg ce este voluntariatul, acesta reprezinta un lucru bun, dar pe care nu pot sa-l faca din cauza varstei.

11. Pe cine ti-ai dori sa vezi implicandu-se in activitati de voluntariat?(personalitati)
- Pe mapamond observam o reala moda a personalitatilor implicate in activitati caritabile, mai putin voluntariat. E greu sa pretinzi asa ceva unei personalitati care nu are timpul necesar pentru asa ceva, dar actiunile caritabile sunt mereu binevenite.

12. Descrie in cateva cuvinte echipa Bethany.

- Echipa Bethany e o familie frumoasa, unita prin prietenie si idealuri, scopuri, ganduri comune.

13. Cuvant de incheiere
- ….nu mai am cuvinte.

Fundatia Serviciilor Sociale Bethany

Fundatia Serviciilor Sociale Bethany